Kamîşovka - o insulă românească în Ucraina

Timpul, 9 decembrie 2006
Satul de români Kamîşovka a intrat în atenţia publicului datorită unui conflict vechi dintre cele două biserici ortodoxe, una subordonată Mitropoliei Basarabiei şi cealaltă - Moscovei. După ani de zile, în care au fost intimidaţi şi maltrataţi de creştinii Mitropoliei Moscovei, enoriaşii români au reuşit să înceapă construcţia unei biserici.

Joia trecută, în acest sat a fost sfinţită groapa de fundaţie a bisericii ce aparţine Mitropoliei Basarabiei. Evenimentul a fost binecuvântat de ÎP Petru, care a promis, în scurt timp, să viziteze localitatea şi să sfinţească piatra de temelie a sfântului locaş. Construirea bisericii a devenit posibilă graţie Consiliului Mondial Român (CMR), care a oferit bani pentru procurarea terenului şi îi va susţine pe creştini financiar. Alina Neculescu, viceconsul al României la Odesa, a spus că, pentru început, statul român le va oferi 10 mii de euro. Deşi proiectul de finanţare a fost aprobat cu mult timp în urmă, banii încă n-au ajuns la enoriaşi.

"Am fost mişcat până la lacrimi să constat că acelaşi "Sfinte Dumnezeule" cântăm şi noi la Los Angeles. Aceasta demonstrează unitatea limbii române. E trist faptul că la acest eveniment nu a venit nimeni de la Departamentul românilor de pretutindeni. E un mare eveniment pentru CMR, care a luat iniţiativa să vă ajute", a spus Neculai Popa, secretar CMR, prezent la eveniment.

Creştinii români din Kamîşovka sunt maltrataţi

Toţi cotropitorii care au trecut prin acest sat i-au schimbat denumirea, dar nu au reuşit să le schimbe localnicilor limba pe care o vorbesc, nici obiceiurile. În prezent, 90 la sută din localnici sunt români. Deoarece şcoala din sat e cu predare în limba română, după absolvire, tinerii întâmpină dificultăţi la înscrierea la facultăţile din Ucraina. Iar cei care reuşesc să-şi contiunue studiile în România şi în R. Moldova nu pot să-şi găsească un loc de muncă la baştină. Cel mai mult rău le-a fost făcut în prerioada regimului sovietic, anume în 1979. Atunci, la ordinul comuniştilor, una dintre cele mai mari şi mai frumoase biserici româneşti, cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel a fost demolată. În ciuda lipsurilor, românii care aparţin jurisdicţional de Patriarhia Română au continuat să se roage în limba română.

În sfârşit, în 1997, primarul le-a repartizat creştinilor o cameră într-un bloc administrativ. Sătenii au amenajat-o cu forţe proprii. A venit şi un preot în sat, părintele Anatol Cristea, reprezentant al Mitropoliei Basarabiei. Ulterior, Anatol Cristea a fost expulzat din Ucraina, preotul fiind învinuit că este spion al românilor. După el a venit părintele Nicolae, apoi - părintele Anatol Curdev.

Concomitent, în sat a apărut încă un preot, părintele Alexei Grecu, subordonat Mitropoliei Moscovei. Primăria i-a oferit şi acestuia un local în acelaşi bloc. Atunci, lumea s-a divizat în două tabere - una îl susţinea pe părintele Anatol, cealaltă - pe părintele Alexei. În urma acestui conflict religios, de două ori a fost incendiată gospodăria epitropului Vasile Iordăchescu, care-l slujea pe părintele Anatol. Iar în noaptea de 18 iunie 2006, trei indivizi mascaţi au atacat casa unei creştine unde înnopta părintele Anatol. Aceştia au rupt cablul electric, au spart geamurile şi au început să bată cu picioarele în uşă. Părintele l-a sunat pe primar, dar el i-a spus să revină după ora 6.00. Pe făptaşi i-au pus pe fugă vecinii. Agresiunea a fost precedată de un şir de acte asemănătoare. Pe 17 iunie 2003, au fost bătuţi enoriaşii bisericii; la 21 iulie 2003, preotul este legat de o maşină şi ameninţat că va fi târât până va muri; la 6 iulie 2004, se taie lacătele de la biserică, iar icoanele sunt stropite cu motorină; la 9 mai 2005, li se interzice enoriaşilor să intre în cimitir, iar preotul este bătut; în 2006, de Înviere, în biserică sunt introduse gaze toxice.

Conflictele au început când a fost recunoscută Mitropolia Basarabiei

În ajutorul enoriaşilor a venit CMR şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, care au adresat o scrisoare deschisă Patriarhului BOR, Teoctist, preşedintelui Traian Băsescu, premierului Călin Popescu Tăriceanu şi şefului diplomaţiei române, Mihai-Răzvan Ungureanu. În scrisoare se solicită ajutor şi protecţie împotriva agresiunilor la care aceştia sunt supuşi de către creştinii localnici care aparţin de Mitropolia Moscovei. De asemenea, se solicită susţinere financiară pentru construcţia unui locaş sfânt. Pentru înălţarea bisericii este nevoie de 200 mii de euro.

Numărul românilor din Ucraina depăşeşte 500.000, deşi există o împărţire între români şi moldoveni, considerându-se că sunt minorităţi diferite. Principalele comunităţi de vorbitori de română sunt concentrate în regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia. În regiunea Cernăuţi, 22% din localităţi au primari români sau moldoveni.

Natalia Hadârcă,
TIMPUL