"Declaratia de la Budapesta" din iunie 1989 si Autonomia Transilvaniei

In "Declaratia de la Budapesta", din iunie 1989, se formuleaza ideea ca romanii si maghiarii s-ar fi format in acelasi spatiu geografic si ca Transilvania ar fi "un spatiu de complementaritate" drept pentru care "zona" are nevoie de garantia "autonomiei" pentru a se dezvolta independent.

Semnatarii initiali au fost, din partea romaneasca, Stelian Balanescu (din partea Cercului Roman din R.F.G.), Mihnea Berindei (vice-presedinte al Ligii pentru apararea drepturilo omului in Romania - LDHR, Paris), Ariadna Combes (vicepresedinte LDHR, fiica Doinei Cornea), Ion Vianu (LDHR - Elvetia), Dinu Zamfirescu (din partea Partidului National Liberal), Mihai Korne (directorul revistei "Lupta" - Paris).

Din partea maghiara, au semnat lideri ai Frontului Democratic Maghiar (Antal G. Laszlo, Balogh Julia, Biro Gaspar, Fur Lajos, Keszthely Gyula, Molnar Gustav, Illyes Maria si viitorul ministrul de externe, Geza Jeszinsky).

Geza Jeszinsky va fi arhitectul ideii transformarii, prin mijloace economice, a regiunii Transilvaniei in zona de complementaritate a Ungariei:

"Ideea infiintarii unor zone si regiuni economice comune se incadreaza intr-o conceptie mai veche de impartire a Europei de Est, care a fost lansata anterior prin «Planul Valev»... Ungaria nu a incetat sa gandeasca tot felul de combinatii ce vizeaza constituirea unor fomatiuni suprastatale de cooperare economica regionala, prin care sa smulga de sub tutela guvernelor centrale zonele locuite de maghiarii din tarile vecine, facilitand totodata accesul sau la materii prime si permeabilizarea granitelor, pana la desfiintarea lor in fapt... La inceput, trebuie sa constituim subregiuni de colaborare economica transfrontaliera care sa asigure circulatia libera a bunurilor si persoanelor peste granitele comune actuale, dar in fapt urmarim ca Transilvania sa devina un spatiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico-strategic, unirea maghiarilor in granitele lor existente inainte de Trianon. Infiintarea Euroregiunii Carpatice reprezinta doar inceputul care contureaza perspectiva reintregirii Ungariei Mari, prin masuri preponderent economice" (vezi Mihai Stratulat, Revizionism si neorevizionism ungar, Ed. Globus, Bucuresti, 1994, pag. 322).

Conceptul "spatiului de complementaritate" este un eufemism pentru ideea transformarii Transilvaniei in hinterland ("periferie") al Ungariei, factor de ruptura economica si sociala a acestei zone de restul tarii. Ideea fracturii "frontierei interne" a Romaniei izvoraste din Apelul sau Declaratia de la Budapesta care continea nucleul acestei argumentatii, servind, evident Budapestei. Majoritatea semnatarilor dinspre partea "romana" au devenit membri de vaza ai GDS si ai "Comisiei Tismaneanu".

Intelegerea "partilor" a fost parafrata in data de 16 iunie 1989.

Ulterior, au mai semnat, din partea maghiara si alte persoane si organizatii (Rockenbauer Zoltan si Vagvolgyi Andras pentru Federatia Tinertului Democrat), Partidul Liber Democrat, Asociatia Maghiarilor din Transilvania - prin Kiss Bela, presedinte - redactia revistei "2000", prof. Bela Kalmann, Bojtar Endre etc.

Textul declaratiei s-a transmis, in forma unui Apel catre romanii din Romania, in ziua de 18 iunie 1989, atat la BBC cat si la "Europa Libera".

Presa din Ungaria a publicat Apelul o zi mai tarziu.

Au mai semnat, ulterior, si alti romani, printre care: Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Neagu Djuvara, Vladimir Tismaneanu, Ileana Vrancea, Doru Braia, Bujor Nedelcovici, Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Antonia Constantinescu, Sofia Cesianu, Florica Dumitrescu, Eugen Ionescu, Marie-France Ionesco, Adrian Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda Stolojan, Vlad Stolojan, George Barbul, Dina Bratianu-Missirliu, Al. Missirliu, Ileana Verzea.

La o luna dupa difuzare, intr-o "Marti, 4 iulie 1989, Majestatea Sa regele Mihai a primit la resedinta sa de langa Geneva o delegatie din grupul romanilor care au redactat la Budapesta o declaratie comuna impreuna cu Forumul Democratic Maghiar. Aceasta delegatie compusa din Dna Ariadna Combes, dr. Ion Vianu si Dinu Zamfirescu a inmanat Majestatii sale textul declaratiei de la Budapesta. Majestatea sa a aprobat intrutotul continutul declaratiei care exprima convingerile sale privind relatiile dintre popoarele roman si maghiar (…)"

Fostul rege a fost de acord si a aprobat "autonomia Transilvaniei", ideea de "spatiu de complementaritate" pentru Ardeal, legitimitate egala pentru romani si maghiari in acelasi spatiu geografic, echivalentul ideii unei Confederatii romano-maghiare, ce reapare ulterior in randurile unor grupuri marginale de intelectuali (de stanga) ardeleni si unguri din Cluj si Targu Mures.

TEXTUL DECLARATIEI

Declaratia de la Budapesta

Astazi, 16 iunie 1989, odata cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revolutiei maghiare din 1956, eveniment de o deosebita importanta pentru toate popoarele Europei, si in special pentru cele care mai traiesc inca sub dictaturi comuniste, a avut loc o intalnire intre membri ai Forumului Democratic Maghiar si romani, semnatari ai urmatoarei

Noi, romani si unguri,

Consideram ca libertatea si propasirea celor doua popoare pot fi realizate si garantate numai intr-un cadru politic pluralist de respectare integrala a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. O actiune comuna a fortelor democratice maghiare si romane se impune pentru atingerea acestui scop. Regimurile comuniste si in special politica dusa de dictatura ceausista a creat o situatie de criza acuta care impiedica comunicarea dintre romani si maghiari. Dialogul inceput astazi intre noi doreste sa invinga aceste piedici si sa stabileasca bazele unor relatii normale intre cele doua natiuni care s-au format in acelasi spatiu geografic. Data fiind configuratia hartii etnice, solutionarea conflictelor nu poate veni in nici un caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor in sensul liberei circulatii a persoanelor, a informatiei si a ideilor, in conformitate cu acordurile de la Helsinki. Situam deci imbunatatirea relatiilor romano-maghiare in perspectiva procesului de restructurare democratica general-europeana, care singur va fi in stare sa rezolve problemele acumulate de-a lungul istoriei intre popoarele continentului intr-un mod care sa satisfaca interesele legitime ale fiecaruia in parte. Transilvania a fost si este un spatiu de complementaritate si trebuie sa devina un model de pluralism cultural si religios. Este in folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata. Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni trebuie garantat. Realizarea sa implica, printre altele, asigurarea unei scolaritati de toate gradele in limba maghiara, inclusiv reinfiintarea universitatii maghiare din Cluj. Principiile enuntate mai sus vor sta la baza tuturor actiunilor comune pe care semnatarii inteleg sa le duca in viitor. Apelam la organizatiile democratice precum si la acele persoane care impartasesc aceste principii sa se alature acestei actiuni.

Budapesta, 16 iunie 1989